Cu ochii în tavan țintiți,
Număr firele de noapte,
În stânga am oblon cu stele,
în dreapta-i frig și vânt, nu-s soapte
Ascult spre stele și-mi șoptesc,
Să mă ridic și să-mi mut pașii,
Și hoinăresc, mă regasesc,
Fiind încălzit de-ai nopții aștrii.
Ma-ntorc spre zori in strâmt iatac,
Cel plin cu stele și cu frig,
Incerc s-adorm dar vântu-mi zice,
Că-n dreapta nu mai e nimic.
Întind o mana, te găsesc,
Rasuflu-ți simt, e cald, e viu,
S-aud o inima-mi doresc,
Dar totu-i murmur de pustiu…
Si in vâltoare dimineții,
Sufletu-l pun gaj la joc,
Imi iau zboru-n albul ceții,
Si-n cuibul trist n-am să ma-ntorc.
28 Ianuarie 2024