Skip to content

Dincolo de cuvintele mele

Menu
  • Gânduri
  • Cuvinte
  • Nori
  • Un pumn de ani
  • În beznă
  • Călătorie
  • Descoperire
  • Fotografie
  • Un bob
  • Veșnicie
  • Adormire
  • Slove din lut
  • Murmur pustiu
  • Amurgul
  • Sfârșitul lumilor
  • Cosmosul meu
  • Dorință
  • Orbire
  • Marele Negru
  • Doar azi
  • Ochi pentru Ochi
  • Zâmbește mai des
  • Nu-i voie
  • Fărâme din mine
  • Uitare
  • Cerul
  • Regina Nopții
  • Privește spre cer
  • Abisul
  • Oare mai sunt?
  • Neîmplinire
  • Ți-am spus vreodată?
  • Nu mă ucide
  • Împăcare
  • Am tresărit
  • Culori
  • Casa dintre câmpuri
  • Păcat
  • Idee de toamnă
  • Noiembria
  • Acarul
  • Nebun după noi
  • Încă un an
  • Puntea
  • Risipire
  • Sărut
  • Poză de toamnă
  • Pădurea de os
  • Fac pace
  • Sfârșit
Menu

Fotografie

Zâmbiți, vă rog, zâmbiți sublim!
Un click ușor,
Un bliț ce țipă-asurzitor,
Schițând, molecular, pe-un film,
O umbră-a fericirii în zbor…
 
Dar umbra-i doar o tușă fină,
O fericire în pribegie,
Prăbușindu-se în vrie,
Fotografie ce suspină,
Că-i doar chimie, nu magie.
 
E poza unui trup rănit
Ce și-a pierdut din apa vie,
Se scalda acum doar în mândrie,
Și-n fericire-i doar vopsit,
E-un trup ce nu a fost iubit.
 
Iar de i-ai cere să zâmbească,
El va rămâne împietrit,
Nemuritor înțelenit,
În fericirea lui lumească,
Fără-a mai vrea să se trezească.
 
Dar poate-n cerul lumii are
O stea ce scânteiază o clipă,
Și cu clipirea-i să-l seducă,
Să îl iubească cu vigoare,
Să-l grațieze din blazare.
5 Martie 2024
 
 
 
© Petru Hertescu
© 2025 Dincolo de cuvintele mele | Powered by Minimalist Blog WordPress Theme