Skip to content

Dincolo de cuvintele mele

Menu
  • Gânduri
  • Cuvinte
  • Nori
  • Un pumn de ani
  • În beznă
  • Călătorie
  • Descoperire
  • Fotografie
  • Un bob
  • Veșnicie
  • Adormire
  • Slove din lut
  • Murmur pustiu
  • Amurgul
  • Sfârșitul lumilor
  • Cosmosul meu
  • Dorință
  • Orbire
  • Marele Negru
  • Doar azi
  • Ochi pentru Ochi
  • Zâmbește mai des
  • Nu-i voie
  • Fărâme din mine
  • Uitare
  • Cerul
  • Regina Nopții
  • Privește spre cer
  • Abisul
  • Oare mai sunt?
  • Neîmplinire
  • Ți-am spus vreodată?
  • Nu mă ucide
  • Împăcare
  • Am tresărit
  • Culori
  • Casa dintre câmpuri
  • Păcat
  • Idee de toamnă
  • Noiembria
  • Acarul
  • Nebun după noi
  • Încă un an
  • Puntea
  • Risipire
  • Sărut
  • Poză de toamnă
  • Pădurea de os
  • Fac pace
  • Sfârșit
Menu

Privește spre cer

Nu cerceta huma din urma pașilor tăi,
Rămășițele lumii te vor ucide, flămânde,
Amintiri fulgerânde vor plânge-n odăi,
Prin ceață, amurgul-ți va scrie osânde.

Nu te întoarce spre vrăjit asfințit,
Astrul ucis de timp te va arde,
Negre trăiri te vor vrea răstignit,
Pe-o cruce de noapte sub stelele oarbe.

Nu mai spera la fericirea apusă,
Sub lespedea minții odihnește-o în pace
Stă putredă, moartă, nu se vrea dusă,
În arșița rugului ea încă nu tace.

Privește spre cer, e negru intens
Un univers mărginit de un non-univers
Ești unul, ești unic, ești tu, cel ales
Să uiți de trecut, să-ți plămădești sens.

21 iulie 2024

© Petru Hertescu
© 2025 Dincolo de cuvintele mele | Powered by Minimalist Blog WordPress Theme